Catastrofizarea – Ghid pentru adolescenți și părinți

Ce înseamnă să catastrofizezi?

Catastrofizarea este o formă de gândire în care ne imaginăm automat cel mai rău scenariu posibil. Mintea noastră ne spune că sigur se va întâmpla ceva rău, chiar dacă nu avem dovezi pentru asta.

Exemple frecvente:

• „Dacă nu iau o notă bună, nu voi reuși în viață.”
• „Dacă prietenii nu răspund, sigur nu mă mai vor în grup.”
• „Dacă mă doare capul, am ceva grav.”

De ce facem asta?

Mintea încearcă să ne protejeze, dar o face exagerând pericolele. Adolescența este o perioadă în care emoțiile sunt intense, iar catastrofizarea apare ca o reacție la frici sau incertitudini.

Cum recunoști catastrofizarea:

• Gânduri care duc direct la concluzii extreme.
• Frică sau tristețe disproporționată.
• Evitarea unor situații din cauza fricii exagerate.

Ce pot face adolescenții?

1. Observă-ți gândurile și întreabă-te dacă sunt fapte sau presupuneri.
2. Evaluează cât de probabil e să se întâmple acel scenariu rău.
3. Vorbește cu un adult de încredere.
4. Folosește tehnici de respirație și ancorare în prezent.

Ce pot face părinții?

1. Evitați să minimizați frica copilului. Ascultați cu empatie.
2. Ajutați-l să identifice gândurile care îl sperie.
3. Modelați o gândire echilibrată prin propriul comportament.
4. Sprijiniți-l să gestioneze situația, fără a rezolva totul în locul lui.

Concluzie

Catastrofizarea este o capcană a gândirii, dar poate fi înțeleasă și corectată. Adolescenții pot învăța să își gestioneze gândurile cu sprijinul părinților și prin tehnici simple de conștientizare și reglare emoțională.

Sursa foto: freepik.com