Programeaza-te telefonic
Razvan Munteanu
La 38 ani, intr-un moment greu de gestionat in viata mea, cand am simtit ca trebuie sa fiu ajutat de un specialist, m-am hotarat sa incerc sa merg la psiholog. Asa am cunoscut-o pe Laura Dobrescu, psihanalist.
Primele sedinte le-am privit cu mare scepticism, nu intelegeam cum ma poate ajuta o persoana straina, nu aveam incredere... Aveam impresia ca nu ma intelege. Asteptam din partea Laurei, o reteta miraculoara, prin care sa scap de toate suferintele, agonia si nebunia pe care le resimteam. Nu s-a intamplat asa…
Laura m-a invatat sa ma cunosc, sa nu ma judec dar sa nu ma mint singur, m-a invatat sa identific ceea ce simt, sa pun pret pe mine, sa scap de sentimentul de vinovatie care ma bantuia la tot pasul, nu suportam sa-i vad pe cei din jurul meu suferind si ma simteam responsabil de suferinta lor. Laura m-a invatat sa pun pret pe mine si sa-mi traiesc viata raportat la ceea ce simt si gandesc.
Nu a fost usor, am invatat ca trebuie sa am rabdare, sa vin cu consegventa la terapie, sa citesc si sa ma documentez pentru a putea sa inteleg.
Am avut momente confuze, in care aveam impresia ca vin degeaba, am avut momente dureroase, am plans, dar sustinut emotional si rational de Laura, perseverand, dorindu-mi sa ma cunosc mai bine, sa ma dezvolt personal, am ajuns sa inteleg ca doar muncind cu mine pot sa realizez mai mult.
Laura ma ajutat, prin cunostintele pe care le detine, prin experienta de viata pe care o are, prin atentia, implicarea, grija si emotiile ei… Mi-a transmis puterea sa cred ca pot.
Fac terapie de 2 ani si 3 luni, de doua ori pe saptamana, lipsesc foarte rar, doar cand sunt plecat din tara, imi place sa ma intalnesc cu Laura. Sunt 2 ore pe saptamana pe care le investesc exclusiv in mine. Simt ca am evolutat. Am inteles ca miracolele pe care le asteptam din partea Laurei, nu exista… dar cu indrumarea ei, cu munca si dorinta mea, voi putea sa fac singur lucruri care inainte mi se pareau imposibile. Nu mai fug de mine, imi recunosc problemele, le infrunt si simt ca mi se limpezesc dilemele pe zi ce trece.
Astazi, dupa ce am inteles ajutorul pe care il poti obtine facand terapie psihanalitica, le recomand prietenilor, colegilor, persoanelor dispuse sa-si imbunatateasca calitatea vietii de zi cu zi, sa mearga cu incredere la terapie.
Iti multumesc din tot sufletul, Laura Dobrescu! Te admir, te pretuiesc si te respect, sincer… ca om, ca specialist profesionist si ca femeie!
Dana
Pe psihanalistul Laura Dobrescu, am avut onoarea sa o cunosc in 2013, la recomandarea unei prietene.
Eram intr-o perioada extrem de grea, traiam de 7 ani cu niste atacuri de panica zilnice, care ma adusesera in starea in care nu imi mai aminteam cum este sa te simti bine si sa te bucuri de viata. Pot spune ca eram intr-o stare deplorabila, cu pastile psihiatrice la purtator tot timpul. Xanaxul era nelipsit din dieta mea zilnica.
Ma obisnuisem cu gandul ca voi trai toata viata cu tratament psihiatric. Imi amintesc si acum, era in august 2013, cand starea mi se agravase si imi luasem concediu. Prietena mea, care era socata de cat de mult ma schimbasem in rau din cauza starilor de anxietate si atacurilor de panica, m-a obligat pur si simplu sa iau legatura cu Laura Dobrescu si sa incerc sa ma duc macar de cateva ori, in speranta ca reusesc cat de putin sa ma mai pun pe picioare. Marturisesc ca ajunsesem intr-un stadiu, in care pot spune ca eram leguma.
( fara nici un chef, nu ieseam din casa de frica sa nu mi se faca rau pe strada, aveam stari anxioase in multime, stari de lesin si lista poate continua). Asa am cunoscut-o pe Laura. Era a doua oara in viata mea cand incercam sa merg la psiholog. Cu primul nu avusesem nici un fel de chimie si nici un fel de tragere de inima sa merg la terapie si nu m-am putut duce decat de vreo trei ori. Pur si simplu nu mi-a placut. Se intampla cu vreo 3-4 ani in urma. Si iata-ma acum fata in fata cu un alt psiholog.
Eram absolut convinsa ca voi avea aceeasi experienta ca si la celalalt. Mi se parea bizar sa mergi si sa iti expui viata si cele mai ascunse ganduri, in fata unui strain.
Dar ce sa vezi, pe masura ce trecea timpul, mai nerabdatoare eram sa merg la urmatoarea sedinta. Si uite asa, nici nu am realizat cand au trecut 4 ani. Da, 4 ani de terapie, de cate 2 ori pe saptamana. Patru ani in care, nu doar ca mi-am rezolvat problemele cu care ma dusesem, dar am si evoluat ca om.
Recunosc cu toata sinceritatea, ca Laura a avut un mare rol in viata mea, in evolutia mea din 2013 pana in prezent. Nu numai ca am scapat de tratamentul psihiatric dupa 6 luni de terapie, dar am si invatat sa evoluez.
Cei patru ani de terapie ii pot considera un proces de dezvoltare personală. Un proces care m-a ajutat atat in viata personală, cat si in cea profesionala. De aproape 2 ani nu mai fac atacuri de panica, sunt un om cu o viata normala, care nu mai are nici un fel de retinere de a iesi undeva, iar intre timp am devenit si mamica si nu am avut depresie postnatala.
Un mic amanunt as vrea sa mai adaug, care este o parere pur personală: chimia pacient-psiholog si experienta de viata a psihologului sunt esentiale. Vorbitul doar din carti, fara emotii si trairi simtite pe propria piele, nu va putea niciodata sa duca un psiholog la rangul de maestru.
Despre Laura, putem spune ca este un maestru in psihologie.
Si inca ceva.
Rabdarea este primul pas.
Diana Trif, 34 ani
Am ajuns sa merg la Dr. Laura la recomandarea unui prieten care era ingrijorat in ceea ce ma privea, ma vedea cum ma lupt cu atacurile de anxietate si cum lucrul acesta imi afecta viata de zi cu zi.
Nu am gasit inca o formulare prin care sa exprim cat de mult a insemnat si cat de mult inseamna in continuare terapia pentru mine, “imbratisarea unui inger” simt ca ar putea ingloba toate fatetele terapiei cu Dr. Laura.
Progresul a avut loc gradual, incet incet mi-am reluat activitatile normale cum ar fi: mersul la teatru, la concerte, vizionatul unui film intr-o sala de cinema, lucruri obisnuite atunci cand anxietatea nu este prezenta in viata ta.
Puterea pe care am descoperit-o cu ajutorul terapiei s-a dovedit utila in absolut toate aspectele vietii mele si ma bucur de schimbarile benefice care au loc pe parcurs.